Oameni, Oameni!

Oameni ... Oameni minunati, imi este dor de voi

imi este extrem de dor de timpul petrecut impreuna

mi-e dor de locurile ce imi reamintesc de voi

mi-e dor de serile de la foisorul caminului stand si filozofand pe diferite teme, plangandu-ne de mila, incercand sa gasim solutiile cele mai corecte impreuna

mi-e dor sa facem posta la singura tigara ce o aveam

mi-e dor sa o intampin pe B. venind de la repetitii la poarta caminului

mi-e dor sa plang pe scarile brutariei din aproprierea caminului

mi-e dor de acel sinistru camin din fata curtii

mi-e dor de diminetile cand ne adunam toti inaintea examenelor

mi-e dor de doamna de la magazin ce ne oferea cafeaua in fiecare dimineata

mi-e dor sa fac naveta de la etajul 3 la parter

mi-e dor sa impartim lucrurile iarasi frateste

mi-e dor sa am discutii interminabile cu voi

mi-e dor de incurajarile S. ce imi sustinea moralul

mi-e dor de serile petrecute la bucatarie cu I. ce imi dezvaluia diferite secrete din viata lui

mi-e dor de serile nedormite dinaintea examenelor

mi-e dor de plimbarile si expeditiile noastre nocturne

mi-e dor sa colind copoul, sa merg in gradina botanica

mi-e dor sa merg pe peron in gara sa mananc snitel de pui la ore tarzii

mi-e dor sa mergem in carrefour si sa ne asezam pe marginea bordurii pur si simplu pentru a mai petrece putin timp impreuna

mi-e dor de iesirile noastre in diferite baruri sau cafenele

mi-e dor si de acei oameni ce au stat foarte putin in viata mea

imi e dor de supararile trecatoare din acea perioada

mi-e dor sa merg la piese de teatru, la expozitii, in atelierele facultatii

mi-e dor sa-mi doresc sa am cateva minute singura si sa nu fie asa 

mi-e dor sa nu stiu cum sa-mi impart timpul pentru a fi cu fiecare in parte

mi-e dor sa mai pot invata de la voi

mi-e dor sa va redescopar oamenilor!