Tuesday, January 26, 2010

Povestea copilariei

.


Era de mult, pe meleagurile de odinioara, o floare atat de viu colorata si frumoasa, dar aceasta floare era trista pentru ca nu avea prieteni, dar intr-o zi, cand razele soarelui cadeau pe fata galbena a flori facand-o sa se simta macar o clipa fericita, crescu langa ea un bujor rosu ca focul, catifelat si gingas.La inceput si el a fost trist ca nu avea o prietena, dar o zana asa de buna la dus in padurea celor o mie de minuni; acum are o prietena cu care poate sa se joace. Asa este si cu un copil: are nevoie de prieteni pentru a gasi veselia, de spijin pentru a o cauta si de indrumare pentru a se gandi la aceasta idee stralucita.

1 comment:

Dany said...

buna Liv ! interesanta fotografia si textul .uite daca te intereseaza am mai gasit un articol http://cimislia.wordpress.com/2008/01/13/copilaria/